24-07-24-Ministeriu Agrikultura Pekuaria Peska no Floresta (MAPPF) liu husi
Diresaun Nasional Peskiza Estatistik hamutuk parseiru Ai-Com fasilita formasaun
ba extensionista suku no grupu agrikultor sira iha Postu Administrativu Suai konaba
uza hare kulit no ai tahan produs adubu organiku Biochar (Hare Latun) ida ne’ebé
di’ak liu hodi hasa’e produsaun agrikultor.
Xefe Departamentu Kriasaun
Produsaun Inovasaun no Teknolojia Pos Colleta, Gregorio Quintão, hatete atividade
formasaun ida ne’e importante tebes ba extensionista no grupu agrikultor sira
konaba Biochar hanesan material prima husi ai horis sira.
“Ami nia objetivu ohin
loron hala’o atividade iha Postu Administrativu Suai, iha Suku Debos hakarak
atu fahe informasaun ba extensionista sira no grupu agrikultor sira konaba
Inovasaun Teknolojia ida naran Biochar, Biochar ne’e hanesan material prima
residu husi ai horis sira hare kulit, nuu kulit, ai sanak, kafe kulit no ai yet
sira ne’e ita sunu halo metan deit labele halo sai ahuk desan, ida ne’e hanesan
Teknolojia Inovativu ida uza hodi fo nutrisaun ba rai hanesan adubu organiku
ida fo nutrisaun ba rai nune’e hodi hadi’a kresimentu ai horis para hasa’e
produsaun ai han rai laran” informa Xefe Kepartamentu Criasaun
Produsaun Inovasaun no Teknolojia Pos Colleta, Gregorio Quinto, ba jornalista
sira hafoin fo treinamentu extensionista sira no grupu agrikultor sira iha
Postu Administrativu Suai, ne’ebe hala’o iha Sede Suku Debos, Kuarta (24/07).
Kordenador Tekniku Inovasaun
Agrikultura ba Komunidade (AI-COM) Luis Pereirra, haktuir AI-COM nudar parseria
nian governu liu husi Ministeriu Agrikultura Pekuaria Peska no Floresta (MAPPF)
atu identifika inovasaun sira ne’ebe atu tulun hodi hasa’e produsaun rai laran
maka adubu ida naran Biochar.
“Ami halo peskiza hamutuk
ho diresaun nasional peskiza oinsa maka bele identifika inovasaun sira neebe
maka bele tulun komunidade agrikultor
sira hodi hasae produtividade, agora AI-COM tama ona ba faze segundu primeiru
nee ita halo ona dezenvolvimentu peskiza inovasaun hetan ona buat foun kona ba
Biochar nian neebe ita refere ba hare kulit, Biochar nee refere ba material
organiku neebe husi agrikultura, maibe termu ida agora ita refere liu ba hare
kulit, neebe tuir loloos n’ee la’os buat foun ba komunidade maibe ejiste nanis
ona iha komunidade nia let, tan ne’e AI-COM hamutuk ho diresaun nasional
peskiza oinsa maka bele tulun komunidade liliu natar nain sira neebe maka
produs hare, maibe sira soe deit hare kulit tan nee ita promove oinsa maka ita
uza ida nee sai fali maneira ida hodi hadia fali ita nia rai, nunee kria
kondisaun diak ba ai horis hasae nia produtividade” nia dehan.
Nune’e mos Xefe Grupu Haburas ba
Dame (HUBADA) Labarai, Jorge Ricardo Freitas, sente kontente bainhira ho membru
sira tuir treinamentu no halo kedas pratika iha terenu oinsa bele produs hare
kulit sai adubu ne’ebe ho naran bolu Biochar.
Ha’u sente kontente tebes
neebe partisipa iha treinamentu ida nee tanba informasaun ida nee importante
tebes, tanba primeira ves ami foin hetan kona ba hortikultura, no mos halo
pratika terenu rasik, neebe ida nee sente kontente, tanba nee husu karik ba
futuru sei tan treinamentu sira hanesan nee iha bele konvida nafatin ami grupu
sira nunee hodi hasae ami nia konesementu klean liu tan kona ba lalaok
hortikultura nian, loos ohin implementa ona pratika terenu oinsa sunu hare
kulit sai Biochar tan nee ami fila ba sei halo tuir saida maka ohin ami hetan
iha formasaun no halo pratikamente iha terenu ohin” nia dehan.
Entertantu Ministeriu Agrikultura
Pekuaria Peska no Floresta liu husi Diresaun Nasional Peskiza Estatistik
hamutuk parseiru Ai-Com iha loron tersa realiza ona formasaun hanesan iha Postu
Administrativu Tilomar no oihn iha Postu Suai, treinamentu ida ne’e mos fahe la’os
deit formasaun maibe hamutuk ho extensionista no grupu agrikultor sira tun
direita ba iha terenu hodi halo pratika konaba suni hare kulit sai Biochar ka
adubu organiku hodi tau ba iha modo ka ai horis sira seluk ne’ebe grupu
agrikultor sira hakiak iha toos.
Jornalista : Julio Salinas
Editor : Chamot Nahac