MAPPF Koleta Hare Kulit iha Suku Suai Loro hodi Hametin Produsaun Ai-han Lokál

Covalima (RCCT), 27/08/2026 – Ministériu Agrikultura, Peskas, Pekuária no Floresta (MAPPF), liuhosi Diretór-Jerál Agrikultura, Kafé, Planta no Indústria, Martino Laurentino Soares, hamutuk ho Autoridade Munisípiu Covalima no Komandante PNTL Munisípiu Covalima, hala’o atividade koleta jerál hare kulit iha Suku Suai Loro, Postu Administrativu Suai, Munisípiu Covalima.

Atividade ne’e hala’o hodi hare diretamente rezultadu produsaun hare kulit, no identifika potensial agrikultura iha área ne’ebé durante ne’e sai nu’udar sentru produsaun hare iha Munisípiu Covalima.

Diretór-Jerál MAPPF, Martino Laurentino Soares, hateten katak atividade ne’e bazeia ba orientasaun Ministru Agrikultura, Peskas, Pekuária no Floresta atu kontinua fó atensaun ba produsaun hare kulit iha Suai Loro, tanba área ne’e iha potensial boot ba dezenvolvimentu agrikultura.

“Nia objetivu mak ita hamutuk koleta hare kulit hodi hare rezultadu produsaun no kontinua fó apoiu no insentivu ba agrikultór sira, liuliu iha área ne’ebé iha potensial atu hasa’e produsaun hare kulit,” dehan Martino Laurentino Soares hafoin hala’o koleta hare iha Suai Loro.

Nia hateten katak rezultadu koleta iha área ne’e hatudu katak produsaun hare kulit sei bele hasa’e tan se agrikultór sira hetan apoiu tékniku, ekipamentu no asesu di’ak ba fator produsaun.

Tuir nia, iha tempu ne’ebé Timor-Leste sei hasoru dependénsia boot ba ai-han importadu, presiza aumenta produsaun ai-han lokál, liuliu hare ne’ebé sai nu’udar ai-han prinsipál ba povu.

“Dadaun ita nia dependénsia ba ai-han importadu boot tebes. Tanba ne’e, importante atu ita hasa’e produsaun ai-han lokál hodi responde ba nesesidade povu no hamenus dependénsia ba produtu importadu,” nia hateten.

Nia mós esplika katak, bazeia ba dadus tinan kotuk, produsaun hare kulit iha Munisípiu Covalima atinji kuantidade signifikativu no bele sai fonte importante ba fornese foos lokál. Maibé, produsaun ne’e sei presiza hetan apoiu tan, inklui melhoria ekipamentu agríkola, irrigasaun no asesu ba merkadu.

Martino Laurentino Soares hateten katak Governu sei kontinua diskute no buka mekanizmu atu promove produtu ai-han lokál, nune’e munisípiu sira bele aumenta produsaun no fornese ba merkadu doméstiku.

Nia hatutan katak Munisípiu Covalima la’ós de’it iha potensial ba produsaun produtu agríkola seluk, maibé mós iha kapasidade boot atu produz hare kulit. Tanba ne’e, agrikultór sira presiza hetan apoiu atu bele aumenta produtividade no garante disponibilidade foos lokál.

Akompañamentu husi Funsionáriu Estensionista

Iha sorin seluk, Reprezentante Prezidente Autoridade Munisípiu Covalima, Ildefonso Maria Amaral, reforsa katak rezultadu koleta ne’e la mai derepente, maibé liuhosi prosesu akompañamentu ne’ebé hala’o husi funsionáriu estensionista, hahú hosi distribuisaun fini, prosesu kuda to’o ba koleta.

“Agora ita tama ona ba faze rezultadu, ho koleta hare kulit. Durante prosesu ne’e, ami nia funsionáriu estensionista akompaña agrikultór sira hahú hosi distribuisaun fini to’o ba koleta,” nia hateten.

Nia mós hateten katak funsionáriu estensionista sira, durante Segunda-feira to’o Quinta-feira, barak liu hala’o servisu iha terenu atu fó asisténsia téknika diretamente ba agrikultór sira. Iha Sexta-feira, foin sira fila ba edifísiu atu prepara no aprezenta relatóriu kona-ba atividade sira iha terenu.

Suai Loro iha Potensial ba Produsaun Hare

Xefe Suku Suai Loro, Manuel Gomes da Costa, hateten katak maioria komunidade iha suku ne’e moris liuhosi atividade agrikultura. Tanba ne’e, atividade koleta hare kulit la’ós atividade foun, maibé parte ida hosi atividade agrikultura ne’ebé komunidade hala’o regularmente.

“Ita hala’o atividade koleta jerál hare kulit iha Suku Suai Loro bazeia ba área kultivasaun ne’ebé iha. Área agrikultura iha suku ne’e hamutuk hektare 4.056, maibé área ne’ebé efetivamente bele uza ba produsaun hare besik hektare 700,” nia hateten.

Nia esplika katak, tuir dadus no observasaun iha terenu, produtividade hare bele to’o entre 3,4 no 4 tonelada kada hektare, maibé rezultadu bele varia tuir kondisaun rai, bee no maneira kultivasaun.

Maski nune’e, Xefe Suku Suai Loro hateten katak iha rai balu seidauk kultiva tanba agrikultór sira hasoru limitasaun, inklui falta ekipamentu atu prepara no fila rai, no difikuldade seluk iha prosesu produsaun.

“Rai balu sei abandona tanba agrikultór sira hasoru difikuldade, liuliu kona-ba ekipamentu atu kultiva no fila rai. Situasaun ne’e halo área ne’ebé bele uza seidauk fó rezultadu produsaun ne’ebé máximu,” nia hateten.

Nune’e, lideransa suku no komunidade espera katak apoiu Governu iha ekipamentu, asisténsia téknika no fator produsaun bele ajuda agrikultór sira uza rai ho másimu, hodi hasa’e produsaun hare kulit no kontribui ba seguransa ai-han iha Munisípiu Covalima.

Jornalista: Paul Mandeu

 

Array